duminică, 30 septembrie 2012

De-as avea un sot cat o musca... (Sinek kadar kocam olsun başımda bulunsun)

de Hatice Meryem

Hatice Meryem s-a nascut la Istanbul in 1968, unde a lucrat 3 ani intr-o banca, iar apoi a parasit Turcia, stabilindu-se in Londra. Aici a lucrat inclusiv ca menajera, pana a reusit sa obtina colaborari cu diferite publicatii. Volumul "De-as ava un sot cat o musca..." a fost publicat in 2002. Cartea o puteti gasi la editura All.

"Ma consider incompleta si nepregatita. Dar acum sunt constienta ca aceste neajunsuri pot fi vazute ca un parfum aparte. Scriu literatura fara sa stiu exact cum se face. Cred ca asa procedeaza scriitorii adevarati."

Privite din perspectiva femeii, iubirile si casniciile sunt eliberate de tabuuri si nu ezita sa ne surprinda. Sotia unui imam, a unui pitic, a unui tigan, a unui betiv, a unui negustor, a unui poet, a unui incapabil, sotia a doua, sotia tanara, sotia inteleapta - sunt toate diferite, dar spun o singura poveste: a eternului feminin care invinge toate piedicile.

Dincolo de masca, femeia se imagineaza sotia cuiva... "De-as fi sotia unui macelar... as invidia pulpele din congelator, iar in serile in care trupul sotului meu macelar, cu miros de sange, carne si maduva, s-ar rezema de trupul meu delicat, m-as intreba, fara sa vreau, daca in momentul ala viseaza la vreo vaca, si as visa si eu, obosita de treburile casnice, ca-l omor cu un cutit."

"Daca-as fi sotia unui barbat mai tanar decat mine... mai mult decat orice, i-as iubi tenul plin de cosuri. M-as uita cu coada ochiului la buzele care nu si-au pierdut inca stralucirea, la ochii care uimesc prin sclipirea genelor, la unghiile pe care le-ar taia doar cand i s-ar reaminti, la trupul firav, care se opune maturizarii."

"Dac-as fi sotia unui strungar... patul, plapuma, perna, cearsaful ar mirosi a fier rece-rece."

"Dac-as fi sotia unui imam... si sotul meu imam, ca toti imamii muritori de pe fata acestui pamant, ar da importanta lucrurilor lumesti, si eu as semana cu sotiile celorlalti imami, as trai fericita si m-as bucura de viata, in lumea asta trecatoare; (...) In timp ce-as povesti, m-as gandi la sotul meu.Trup si suflet cu religia. Imbratisat cu religia. Mai apropiat de religie decat mine."

Iar in final isi da mastile jos... "Dar eu nu sunt sotia nimanui! Maine voi deschide iar ochii intr-un loc oarecare de pe pamant. De departe va ajunge pana la mine o frumoasa melodie. Ma voi intinde si voi casca pregatindu-ma pentru lume. Voi fi multumita ca sunt in picioare si in viata."

2 comentarii:

  1. wow! Felicitări pentru blogul ăsta minunat! Este chiar interesant.

    Eu sunt un spaniol pasionat de limba română şi turcă. În blogul meu am scris o postare despre influenta turcă asupra limbii române. Poate că o să fie interesant pentru tine.

    http://turquistan.wordpress.com/2012/08/16/huellas-turcas-en-la-lengua-rumana/

    İstanbul'dan selamlar!!

    RăspundețiȘtergere
  2. Merhaba! Felicitari pentru limba romana, sunt uimita :) Si, de asemenea, pentru pasiunea pentru frumoasa limba turca ;)

    Multumesc pentru link, foarte bine realizat.

    Bukres'ten selamlar ;)

    RăspundețiȘtergere